cun 180 707 articuli per ladin
y 27 partizipanc atifs

  • Articul dl mëns
    Finch
    Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis). - Gëura l articul

    Finch

    Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis).


  • Foto dl mëns
    Lungiarü
    Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m. - Gëura l articul

    Foto dl mëns

    Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m.


  • Rest dl mond
    Union Europea
    L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951. - Gëura l articul

    Union Europea

    L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951.


Articul dl mëns
Finch
Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis). - Gëura l articul

Finch

Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis).


Foto dl mëns
Lungiarü
Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m. - Gëura l articul

Foto dl mëns

Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m.


Rest dl mond
Union Europea
L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951. - Gëura l articul

Union Europea

L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951.



Articul en vidrina

Les Dolomites, a chëres che al ti vëgn ince dit Crëps slauris, é na morona de crëps dles Alpes orientales talianes, a süd dla morona priniziala dles Alpes che tol ite n raiun danter les regiuns Trentin-Südtirol, Venet y Friul-Unieja-Giulia o plu avisa les provinzies de Balsan, Trënt, Belum, Udin, Pordenone, Vicenza y Verona cun na picera pert ince te l’Austria (les Dolomites de Lienz). Le crëp plü alt dles Dolomites é la Marmoleda (3342 m), le su dlaciá de döt le raiun y gran scenar dla Pröma Gran Vera[1]...."Dolomites"

Imaja en vidrina

Articul por Ladin Val Badia

{{Badiot}}
Articul per Ladin Gherdëina

{{Gherdëina}}
Articul por Ladin Fascian

{{Fascian}}
Articul por Ladin Fodom

{{Fodom}}
Articul por Ladin Anpezan

{{Anpezan}}
Articul por Ladin Dolomitan

{{Dolomitan}}

Cie possi pa fé?

N valguna regules per scrijer sun la Wikipedia Ladina:

1.Chësta ie na lerch per duc, respeteiela! Nia l adurvé per fé retlam o polemiches.

2.Wikipedia ie neutrala y ne muessa nia repurté minonghes subietives.

3.Indicheia ti articuli che te scrijes la funtanes scrites che revardea i contenuc.

4.Sce ne te ses nia da ulà scumencé, cëleti ala ujes fundamenteles.

5.Sce l ie mesun, jonteti pro suinsom al articul che te scrijes l idiom ladin che te adroves cun l Template che ie da abiné tla tabela "Variantes locales dl ladin"

N proverb ladin

“Do San Berto n’á le tëmp plü degun famëi”


Wikipedia y sü proiec te deplü lingac:
Meta-Wiki, coordinamënt di proiec WikimediaWikiSpecies, catalogh dles sortes viëntesMediaWiki, le software di proiec WikimediaWikiversità, ressurses y ativités didatichesWikizionarWikinotiziesWikisource, documentaziun y bilbioteca publicaWikimedia Commons, ressurses multimedialesWikipedia, l’enziclopedia lëdiaWikimania, conferënza en cunt di proiec de WikimediaIncubator,proiec che pëia iaWikiquote, na racoiüda de zitaziunsWikibooks, ƚa biblioteca lëdiaWikidataWikivoyageWikimedia Foundation, organisaziun che gestësc i proiec de Wikimedia
  1. ↑ Cultura Ladina, Lois Ellecosta, Intendënza Ladina, Balsan, 2007, pl. 14
source: https://lld.wikipedia.org/wiki/
Muda i links